Dacia SUV

Hai c-am trait s-o vad si p’asta… sau macar s-o citesc

Oamenii cica sunt hotarati sa scoata si modelul asta, doar ca mai dureaza nu se stie exact cat.

Zvonurile sunt la putere, se aude chiar ca SUV-ul cu pricina va folosi o platforma derivata din a lui Nissan Qashqai, asa ca cei de la ProMotor au iesit cu o varianta proprie. Si anume asta:

pozele sunt luate de aici.

Mie Qashqai-ul imi place, asa ca mi se pare ok si varianta asta. Ma sincer indoiesc ca varianta finala va arata asemanator si mai sper ca cei de la Dacia sa nu-si bata joc de inca un model “mult-asteptat” (cum au facut cu Sandero).

Oricum, nici nu ma gandesc ca vor duce lipsa de clienti indiferent de cum va arata masina sau ce materiale vor folosi pe ea.

Zeitgeist

Revin in forta… inspirat de cateva lucruri cu care am intrat in contact in ultima vreme si care m-au facut sa ma gandesc la diverse…

Scurt pe 2, din una intr’alta am dat peste filmul Zeitgeist; l-am vazut pe asta apoi am gasit si o continuare: Zeitgeist Addendum. Le puteti vedea pe ambele pe site-ul asta. Nu vreau sa intru in prea multe detalii, pentru ca trebuie sa le vezi de la cap la coada ca sa realizezi anumite lucruri despre societatea in care traim, despre religie, banci, SUA, teroristi, corporatii, giganti din domeniul medical, samd.

Nu spun ca toate lucrurile din filmele astea sunt adevarate sau sunt bazate in intregime pe fapte documentate, dar e o alta perspectiva asupra unor lucruri pe care noi le luam de bune in fiecare zi. Sunt in mare parte si adeptul conspiratiilor, asa ca eu am urmarit filmele astea cu extrem de mult interes. In Addendum chiar se face referire la niste practici ale SUA care par foarte asemanatoare cu ce s-a intamplat la Revolutie in ‘89. Nu stiu daca e tras de par dar cred sincer ca merita vazute.

Tot pe net am mai gasit 2 lucruri interesante legate de Zeitgeist: miscarea initiata de ei (de unde e luata si poza), precum si “The Venus Project”, o noua societate bazata pe tehnologie care ar trebui sa o inlocuiasca cu succes pe cea “monetara” de azi. Ideea e ca nu prea avem de ales si ca oricum societatea actuala nu se mai poate sustine, urmeaza criza totala (care a inceput) iar societatea de mai sus este data ca alternativa.

Oricum, veti descoperi lucruri incredibile in aceste 2 filme, lucruri ascunse de ochii publicului larg. Chiar spune la un moment dat ca internetul este singurul lucru pe care cei “din umbra” nu-l pot controla si ca trebuie sa incercam sa-l protejam pentru ca vor incerca sa-l inchida… buuun…. si ce citesc pe un blog ieri? … uite: asta.

Recrutare si EuroXpro, intr-un cuvant AIESEC

Ba, n-am mai scris de mult. De foarte mult…

Am observat ca asta mi se intampla o data la cateva luni. Scriu ca disperatu’ o perioada, apoi lipsa de inspiratie ma loveste peste frunte si ma apuca lenea.

Ei bine, uite ca mi-am revenit si sper ca de acum inainte o sa reusesc sa pastrez o constanta decenta in a posta.

Cu ce sa incep azi: pai, dupa o lunga perioada, m-am uitat la statistici. Nu ma laud, stati linistiti , insa am vazut ca de vreo 2 zile mi-a crescut traficul… de la 2 vizitatori pe zi la 3 plus 1. Asta a fost o gluma, in caz ca va faceati griji ca mi-am pierdut simtul umorului.

Ei, si cum ma uitam eu asa la monitor, am vazut ca cele mai cautate posturi ale mele sunt alea cu si despre AIESEC. Lumea e curioasa sa afle cine sunt astia si cu ce se ocupa. Mai ales in perioada asta in care recruteaza pentru internshipurile globale. Plus ca saptamana viitoare, Luni si Marti mai exact, organizeaza un eveniment unic in Bucuresti. Am sa le iau pe rand si daca sunt intrebari sau ceva de genul, rog doritorii de informatii sa lase un comment. Daca nu voi primi commenturi la postul asta, atunci voi considera ca m-am facut perfect inteles. )

Pentru inceput, cum bine zicea Alin (un coleg), am sa va spun ce e AIESEC-ul si cu ce se ocupa: pe scurt e cea mai mare organizatie pentru tineri din lume, un ONG, prezent in 107 tari, cu peste 32.000 de membri. A fost infiintat prin ‘48, dupa razboi, cu scopul de e promova pacea in lume. Au fost vreo 7 membri fondatori din 7 tari diferite si se mergea pe ideea ca daca ai un prieten intr-o tara vecina, o sa-ti vina mai greu s-o bombardezi. Intre timp, nu stiu daca si-a facut sau nu bine datoria, insa n-a mai fost un al treilea razboi mondial. ) Asa ca s-au reprofilat pe dezvoltarea potentialului tinerilor. Prin urmare, organizeaza tot felul de evenimente care au ca scop final tocmai asta: ca tinerii sa-si descopere si dezvolte potentialul.

Asadaaar, concret, ce face AIESEC in perioada urmatoare:

1. Recrutarea de primavara

Pana pe 17 Martie au loc inscrierile online pentru un internship in strainatate.

Practic, se ofera posibilitatea studentilor in an terminal sau celor la master sa lucreze in afara, intr-o companie care activeaza in domeniul lor de interes. E un mod foarte bun de a face si practic ceea ce ai invatat in facultate. Sunt 4 mari tipuri de stadii de astea de practica: management, technical, development si educational. Sunt descrise in detaliu pe site.

• Ca durata, un internship poate avea intre 6 saptamani si 18 luni
• Ca bani, se plateste o taxa de maxim  270 de euro (platibili in 2 rate) in functie de tipul de internship in care vrei sa pleci + biletul de avion
• Ca tara, iti poti alege una din cele 106 in care AIESEC are “filiale”; a 107-a e Romania si nu cred ca vrei sa pleci in internship tot aici
• Ca firme, sunt peste 4000 de companii pentru care poti lucra, totul e sa ai profilul pe care il cauta ei si sa iti convina si tie
• Ca experinta de lucru, pentru internshipurile de tip management si technical ai nevoie de minim 3 luni de experienta relevanta
• Sa nu fi terminat studiile universitare sau post universitare de mai mult de 2 ani si sa ai sub 30 de ani.
  

Aaa da… si (foarte important!) trebuie sa treci de interviuri.

Care sunt pasii: primul si cel mai important, trebuie sa intri pe site si sa completezi formularul, apoi sa treci de un interviu de grup, apoi unul individual, urmeaza o perioada de proba de o saptamana (unde afli mai multe despre AIESEC si despre tot ceea ce tine de aceste internshipuri) si, ultimul dar nu cel din urma, INTERVIUL FINAL. Daca ai ajuns aici, in cel mai scurt timp, poti pleca.

Tot ce am spus eu mai sus se gaseste detaliat pe: http://recruitment.aiesec.ro/

2. EuroXpro

Este un eveniment cum n-a mai fost altul in tara. Intre 16 si 22 Martie (adica toata saptamana viitoare), 200 de tineri internationali din 46 de tari vin in Romania pentru a ne cunoaste, pentru a discuta cu noi, pentru a ne impartasi cate ceva din cultura si traditiile lor si pentru a incerca sa afle cat mai multe despre ale noastre. In Bucuresti tine doua zile: Luni (16 Martie) are loc Global Village-ul si Marti (17 Martie) este World Student Cafe.

Sa le luam pe rand:

• Global Village – Incepe Luni la ora 12:00 in Piata George Enescu (de la Ateneu) si tine pana la ora 18:00. In intervalul asta orar veti avea ocazia sa vizitati fiecare dintre cele 46 de tari de care v-am spus mai sus (din Europa si America de Nord). Fiecare va avea un stand unde isi vor prezenta mancarea si bauturile traditionale, dansurile, costumele si tipurile de salut specifice fiecarei tari in parte. Va avea loc si un concert, deci se poate dansa si canta.
• World Student Cafe – Este Marti intre orele 12:00 si 14:00, la Sala Dalles. Ca sa participi la evenimentul asta trebuie sa aplici pe site.  De ce? Pentru ca se vor grupa studentii in jurul unor mese (rotunde de preferinta) si se va sta practic la o cafea. Ca de aia se numeste cum se numeste. Deci vei avea ocazia sa bei o cafea cu 200 de tineri studenti internationali si sa dezbati orice vrei sa dezbati. Ai doua ore la dispozitie asa ca depinde doar de tine ce vrei sa afli si ce vrei sa impartasesti.

La fel ca mai sus, pentru si mai multe detalii puteti intra pe: http://www.euroxpro.ro

Asta e o invitatie oficiala sa luati parte la toate aceste evenimente, pentru ca la urma urmei se fac pentru noi si ar trebui sa profitam.

Inchei prin a va anunta ca AIESEC va avea si stand la RIUF in weekendul asta (la TNB, intre 10:00 si 18:00).

Daca aveti orice fel de intrebari legate de recrutare, de EuroXpro sau de orice altceva ce tine de AIESEC, este o ocazie buna sa veniti la acel stand si sa vorbiti cu membrii care vor fi prezenti acolo. Vor fi foarte informati si dornici sa raspunda la intrebari (cel putin pana spre dupa-masa cand intra in scena oboseala:). Glumesc, dupa masa vin alti membri la fel de dornici sa comunice ca si primii. )

Nu ratati niste oportunitati unice!

Pentru tinere de minte…

Am gasit de dimineata o discutie veche de-a mea de pe mess, cu o colega de grupa, despre licenta… discutie pusa la pastrare pentru amuzament. Cum si-asa nu-mi mai suscita interesul nici un alt subiect si, mai mult, vad ca se poarta asta cu copy-paste-ul de pe mess, enjoy:

domnisoara m: cum stai cu licenta?

doxx: excelent

doxx: mai am putin…

doxx: si ma apuc de prima materie

doxx:

domnisoara m: eu am sub, mai putin la CP

domnisoara m: si ala cu berea la BTL

domnisoara m: le-am citit

domnisoara m: dar nush cat de bine imi voi aminti

doxx: ia niste pastile d’alea pt memorie

doxx: falusogen

doxx: sau asa ceva

domnisoara m: pai cand sa iau?

domnisoara m: acum?

doxx: pai cand?

domnisoara m: isi mai fac efectul?

doxx: normal

domnisoara m: pai trebuia sa iau cu ceva timp

domnisoara m: serios?

doxx: da ma

doxx: pai o sa mai citesti pana marti

doxx: nu?

domnisoara m: da

domnisoara m: dar cik trebuie luate cu o luna inainte

doxx: ete pula

doxx: n-are cum

doxx: isi fac efectul pe loc

domnisoara m: du-te mah

domnisoara m: si cat costa?

domnisoara m: k ma duc acum sa-mi iau

doxx: poti sa incerci si pulispirin

doxx: cred ca vreo cateva sute de mii

domnisoara m: iti bati joc de mine?

domnisoara m: du-te naibii

domnisoara m: !

doxx: e pe baza de plante

doxx: nu ma

domnisoara m: hai mah

doxx: vorbesc serios

doxx: nu stiu cum se numesc

doxx: dar sunt

doxx: plm

doxx: speciale

domnisoara m: pizda ma-tii!

domnisoara m: ma minti

doxx: pt tzinere de minte

domnisoara m: falusogen, ha?

doxx: mai era unul

doxx: eu zic sa incerci

doxx: pe bune

domnisoara m: citesti mult pitipoance. ro

domnisoara m: ha?

doxx: =))))))

domnisoara m: ce porc esti

domnisoara m: !

doxx: lasa denumirea

domnisoara m: eu chiar ma gandeam sa iau lecitina ceva

doxx: asa ma

doxx: lecitina

doxx: si mai sunt

doxx: pe baza de plante

domnisoara m: http://pitzipoanca.org/page/5/

doxx: da chiar nu stiu cum se cheama

domnisoara m: porcule

doxx: stiu site-ul

domnisoara m: “Suferi de ceva? Mi se pare ca esti întepenita, ai nevoie de ajutor? Îti recomand pastile Falusogen sau Pulispirina, cred ca te scapa de Dordepenisigie.”

?

domnisoara m: porcule

doxx: aoleoo

doxx: disperatoo

doxx: hoo

domnisoara m: la aia cu falusogenul am pus botul

domnisoara m: da aia cu pulispirina e prea penala

doxx: ))

domnisoara m: ?

domnisoara m: ma pregateam sa-mi notez

domnisoara m:

domnisoara m: esti un porc cezar

domnisoara m: razi de suferinta mea

doxx: :*

doxx: stii ca te iubesc

domnisoara m: da si eu

domnisoara m: nu mai pot de dragul tau

doxx:

doxx: ma lasi sa copiez la licenta?

domnisoara m:

doxx: de la tine?

doxx:

domnisoara m: dupa mine?

doxx: dap

domnisoara m: de unde/?

domnisoara m: nu vezi k nu retin

doxx:

domnisoara m: iti dau sb facute dak vrei

doxx: vrei sa-ti recomand ceva?

doxx: desigur

domnisoara m: pai asta inseamna sa vii la mine

domnisoara m: iti dau ce am pe pc acum

domnisoara m: dak vrei

doxx: :*

domnisoara m: trendurile nu le vrei, nu?

domnisoara m: in romana

domnisoara m: rezumat

doxx: alea de pe tine?

doxx: de pe site… am vrut sa spun

domnisoara m: ai chef de glume azi, asa-i?

domnisoara m: da

doxx: )

doxx: nu ma

doxx: am gresit…

Gee-nii-aal

O reclama la Heineken:

am vazut-o prima oara aici.

Da’ de ce?

Ziceam ieri ca urmeaza sa scriu despre prosti, femei si alcool.

Pentru inceput vreau sa lamuresc putin notiunile: cand zic “prosti”, nu ma refer la cei cu iq-ul subunitar sau la cei care pot dar nu vreau, ci mai mult la cei care in deplina cunostinta de cauza iau decizii foarte proaste. Cum ar fi un tanar student care joaca la aparate si ultimii bani de paine de pe saptamana in curs, un altul care la 4 dupa’masa e mort de beat, da cu capul de un scaun cand incearca sa se ridice de la masa si realizeaza ca nu se prea poate tine pe picioare, se culca intr-un separeu vreo ora apoi revine si continua “dixtractia”. Ma mai gandesc la un individ de 34 de ani care in seara de Revelion bea de asemenea peste masura si devine usor recalcitrant, cu toate ca o palma data in scarba l-ar trimite la culcare in secunda 2. Sau un altul care la o petrecere nu se da ridicat de la masa pana nu consuma de cati bani a pus la cheta, apoi cand sa duce sa danseze, tine sa precizeze ca nu-i place muzica sau cat de tare se aude ea, cu toate ca n-a participat in nici un fel la organizare. Toti sunt niste oameni pe care i-am avut sau inca ii mai avem in anturaj si de care eu unul incerc sa scap cat mai repede.

Despre “alcool” n-am foarte multe de lamurit. Stim cu totii ce e ala, tot cu totii mai facem excese, ne place sa bem cateva pahare cand petrecem, apreciem “o beutura fina” la anumite ocazii dar si o bere cu baietii dupa un meci de fotbal. Din punctul meu de vedere, problema e atunci cand asociezi cantitatea de alcool consumat cu cat de mult te-ai distrat sau cat de bine te-ai simtit. Cand aud exprimari de genul: “Frate, ce marfa a fost aseara… am baut singur o sticla de Jack!” ma ia automat durerea de cap. Sa te lauzi cu cat ai baut era “cool” pe la 15 ani, cand pustoaicele erau impresionate de baietii naravasi care beau si fumeaza. Daca mai raspandeai si vreun zvon cum ca te-ai futut cu vreo “bagaboanta” mai mare (ca varsta, nu greutate) deja erai un semi-zeu. Da’ mai las’o'n pula goala… nu mai sunteti in generala sau la liceu, fratilor!

Si acum ajungem la partea complicata: “femeile”.  Mie imi plac femeile, toate, insa imi plac in diferite moduri: unele imi plac doar pentru ca sunt frumoase si oricine se simte bine langa o femeie frumoasa, altele pentru ca pot fi eu insumi in preajma lor (astea’s destul de rare), altele pentru ca imi pot imprumuta bani la orice ora, unele pentru ca au ceva ce eu imi doresc, etc. Rudele, colegele si prietenele imi plac din oficiu. Apoi mai sunt femeile pe care nu doar ca le plac, dar as vrea sa ma si combin (sau fut regulat, cum spune un amic) cu dumnealor. Si aici am observat ceva: relatia in sine dintre mine si domnisoara nu e complicata, ci din contra, sunt niste pasi prin care treci ca sa ajungi undeva… la o prosteala de 2 saptamani sau la o casnicie de 20, cu 3 copii si un caine. Cat de repede treci prin pasii respectivi, daca mai sari din ei sau daca hotarasti sa zabovesti ceva mai mult la unii, asta depinde doar de noi (sau voi sau ei).

Ce e cu adevarat complicat e sa gasesti o femeie la care sa nu vrei sa schimbi prea multe sau la care sa te poti adapta la un moment dat. N-are cum sa-ti placa totul la ea, asta e clar, insa cand gasesti la ea 3 calitati (dintre care una e ca zambeste frumos) si 10 defecte, atunci chiar ai o problema. Eu n-am fost niciodata pretentios la femei, n-am cautat idealul cu tate mari, cur mic si bombat, blonda, cu ochi albastri si care sa nu vorbeasca prea mult , insa m-am indragostit doar de alea pe care am avut ocazia sa le cunosc mai bine inainte. Daca eu credeam ca ne potrivim, ma dadeam la ea cu nesimtire si, de regula, lucrurile se rezolvau de la sine. Au mai existat si probleme de timing, ea era deja combinata sau poate pur si simplu nu o interesam, insa toate astea fac parte din joc. Uiti cand treci la urmatoarea.

Unde vroiam sa ajung la partea cu femeile… sunt unele pe care nu le suport, le-as bate ca pe coasa numa’n gura, daca n-as fi un gentleman desavarsit   si anume:  uratele cu fitze, betivele si curvele care vreau relatii serioase. Sa le iau pe rand: nu’s nici eu Brad Pitt, nu zic, dar daca esti desenata cu stanga, de ce mai esti si tupeista sau chiar obraznica pe alocuri? Statistic vorbind, sansele ca tu sa pui mana pe un tip, fie el si papagal, tind spre zero, indiferent de cat de bine arati. In loc sa fii cat mai “prietenoasa” (nu curva, atentie!), sa inveti sa-ti mai tii gura, sa nu mai mananci cacat fara sa gandesti, tu traiesti cu impresia ca farmecul tau personal, tinuta de pussycat dolls si banii lu’ tact’tu rezolva problemele tale de comportament.

Ar mai fi domnisoarele care nu sunt in stare sa ma bage sub masa (tot respectul pentru cele care pot dar prefera sa nu) dar incearca. Nu ma refer aici la “concursuri”, ci la femeile care n-au masura, indiferent de motiv. Daca ti se pare misto sa te adun de sub bar, sa te duc la baie sa-ti borasti matele, sau sa te duc acasa cu capu’ pe geam, am o veste pentru tine: nu fi proasta ca te las acolo fara sa ma gandesc de 2 ori! Sa aiba alt fraier grija de tine, daca nu stii cand sa spui stop.

Ultimele, si cu asta inchei, ar fi fetele de comitet care se hotarasc sa se cuminteasca fix la tine. Chiar daca pana acuma erau “atractia” petrecerilor si excursiilor la munte, de acuma gata, tu vei fi singurul. Da de ce fix la mine te-ai oprit? Nu vrei tu mai bine sa mai cauti? N-am nimic cu respectivele, stiu ca ele dau savoare dar mai stiu din experienta si ca oricat te-ai chinui, nu poti trece peste trecut si ca mai devreme sau mai tarziu tot calca cineva gresit.

Post de reveneala

Adica voi scrie mult si poate fara sens pentru unii, exact ca atunci cand te faci manga si a doua zi parca nu se mai sfarseste, te doare rau stomacul, te simti ca un cur, nu poti sa mai bei nimic pentru ca-ti vine sa borasti, chiar si apa e insuportabila, esti morocanos pentru ca te simti naspa, nu suporti agitatia celor din jur, ii injuri chiar daca stii ca nu e vina lor, te-ai culca putin dar nu ti-e somn. Apoi stai si te gandesti ce ti-a trebuit? De ce ai baut ca prostu’ cand dupa cateva pahare puteai sa treci pe energizante si sa te distrezi toata noaptea fara sa fii nevoit sa mai treci prin calvarul de a doua zi. Cu toate astea, dupa mahmureala parca totul e mai clar. Intelegi ce a fost bine si ce a fost rau, ai o alta viziune despre viitor.  Stii ce ai de facut la urmatorul chef, stii cum sa faci ca totul sa fie mult mai bine pentru tine dar si pentru cei din jur. Totodata esti constient ca exista posibilitatea ca “data viitoare” sa uiti prin ce ai trecut si sa faci exact la fel, insa mai stii si ca unele lucruri sunt inevitabile si ca uneori nu ai nici un fel de control.

Introducerea asta plictisitoare a fost o paralela cu ceea ce am patit eu in ultimul timp. Nu, nu m-am imbatat ca un porc, doar ca ultimele luni au fost ca o perioada prea lunga de reveneala. De multe ori m-am simtit exact ca mai sus si vestea buna e ca am impresia ca incep sa-mi treaca arsurile.

Si’a trecut si 2008.  Ziceam acum ceva timp ca o sa fac o trecere in revista a realizarilor din anul ce’a trecut si a asteptarilor din 2009. Nu e vorba ca m-am razgandit dar nu cred ca am asa de multe realizari… in afara de faptul ca am terminat o facultate (m-am apucat si de master, insa il platesc asa ca nu e un plus) si am devenit membru AIESEC. Sau poate ca nu realizez eu de cate “minunatii” am fost in stare. Acum imi dau seama ca nici n-am fost dezamagit de foarte multe lucruri, chiar daca toate problemele pe care le-am avut m-au afectat cu mult mai mult decat ar fi trebuit. La capitolul “asa nu!” tre’ sa mentionez cum n-am fost in stare sa-mi negociez mai bine contractul de munca, cum n-am reusit sa-mi gasesc un master in afara care sa nu ma rupa la bani si care sa-mi si placa in acelasi timp, cum n-am putut sa-mi pun pe picioare relatia cu taica’miu, cum mi-am ratat complet ziua de nastere, sa nu mai zic de improvizatiile de Craciun si Revelion. Legat de ultimele, nu ca ar fi fost naspa, insa cand imi aduc aminte ce planuri aveam prin iunie, ma iau nervii. Tot la “asa nu!” intra si accidentul de masina din mai, primul de 3 ani de cand am permis (suspendat 2 luni, apropo) si pseudo-relatia cu o pseudo-pitipoanca din vara-toamna… luni irosite aiurea, macar daca era curva aveam un motiv sa tin legatura cu ea pe viitor, da’ asa, tind sa cred ca era doar “prostutza”…

De la 2009 nici nu stiu la ce sa ma astept. In primul si primul rand imi doresc foarte mult ca toti cunoscutii mei sa fie sanatosi. Apoi mai vreau sa plec intr-un exchange o mare parte din an, vreau sa-mi petrec ziua de nastere  undeva in Europa, in mijlocul unei excursii de multe zile prin si mai multe orase misto pe care vreau de mult sa le vizitez. Vreau sa nu fiu dat afara de la master si sa reusesc in sfarsit sa duc la bun sfarsit o mare parte din proiectele de care ma apuc. Vreau sa nu ma mai apuc de fumat, sa invat in sfarsit sa-mi fac de mancare (ceva mai mult de semi-preparate, cartofi prajiti si oua),  sa-mi imbunatatesc conditia fizica,  sa nu mai fiu atat de egoist si delasator. Poate nici atat de pretentios, pragmatic, cerebral sau lipsit de rabdare. Adica sa nu mai fiu eu… )… plm (adica pula mea, pentru neinitiati), unde ar mai fi hazul? Vreau o femeie care sa ma placa pentru ca sunt egoist, delasator, bla-bla. Si care sa nu fie betiva, proasta sau curva. Mai vreau un Dodge Charger, o vila in Cornetu’, un caine si laptop. Si sa castig la Loto… de 2 ori.

PS: maine scriu despre prosti, alcool si femei… si despre cum se intrepatrund cele 3 cu existenta mea.

Snoop dogg – neva have 2 worry

“Batranul” Snoop Dogg scoate un nou videoclip. Ce e misto la asta e ca are imagini din toate momentele importante din viata lui. Nu sunt mare fan insa mi-a placut sa vad ce fatza avea cand era tanar.

more about “Snoop dogg – neva have 2 worry“, posted with vodpod

El…

…a plecat de acasa pe la 16 ani. Pe undeva, n-a prea avut incotro.  N-a fost nici dat afara din casa, insa a simtit ca e timpul sa se descurce singur. A venit in Bucuresti, ca multi altii, a stat la camin, si-a terminat liceul, intre timp s-a angajat si a vrut sa fie cel mai bun pe meseria lui. Nu s-a mai apucat de facultate, i-a placut respectul pe care si-l dobandise pentru ca, desi era tanar, avea experienta.

La 24 de ani m-a vazut pentru prima oara. Desi nu stia ce o sa fie de capul meu, in ziua aia a fost foarte mandru de mine si chiar mi-a daruit o pereche de manusi de box. Fusesera ale lui. Le-am pierdut intre timp, stiu doar ca erau rosii. Si ca’si dorea ca eu sa fac tot ce el nu apucase sa faca.

Cateva luni l-am vazut zilnic, apoi (o perioada) nu l-am mai vazut deloc. Cam vreo 5 ani. In ziua in care ne-am reintalnit nu mai stiam exact cine e. Stiam ca trebuie sa-i zic intr-un anume fel, insa nu asociam denumirea cu vreun sentiment. Am plans cand m-a adus  in Bucuresti… eram prea mic pentru un oras mare. Mi-a zis ca n-are rost sa fiu suparat, oricum n-am vreun cuvant de spus si ca as face bine sa ma obisnuiesc cu ideea. Dupa cateva luni m-am obisnuit.

M-am obisnuit poate prea bine si, ca orice copil, dadeam dintr-o belea intr-alta. N-a fost niciodata genul intelegator, totul era in alb sau negru si, de regula, mi-o luam pe carca. Niciodata fara un motiv intemeiat: fie ca am cazut si mi-am rupt geaca cea noua, fie ca am ars covorul din sufragerie, fie ca am venit acasa la 12 noaptea fara sa zic unde am fost sau ca m-am batut cu Marius, vecinul si rivalul de pe alee. La sedintele cu parintii se ducea rar si venea mereu nemultumit, chiar daca nu-i dadusem motiv.

Am ajuns la liceu si m-a pus sa aleg: ma tin de fotbal sau de scoala? N-a fost greu sa ma hotarasc, intrasem deja la un liceu teoretic asa ca am lasat sportul pentru orele specifice si pentru timpul liber. Cred ca m-am obisnuit si cu ideea asta. Tin minte cand am dat de permis. El luase din prima (sau cel putin asa se lauda) si nu concepea ca eu sa pic examenul. Nici nu am picat sala, am facut-o lata la traseu. De mai multe ori chiar. Dupa a 3-a oara s-a obisnuit. A 4-a oara am si luat. I-am reprosat ca nu m-a invatat sa conduc. Mi-a reprosat ca nu i-am cerut sa ma invete. Mi-a zis ca daca nu ceri, nu primesti.

Anii de liceu au trecut prea repede si am ajuns intr’a 12-a. Stiam ca tre’ sa ma hotarasc la ce facultate urma sa dau. Momentul era mai apasator pentru el decat pentru mine. Nu o data ne-am certat pentru ca nu luam lucrurile in serios. Mi s-a pus mie pata sa dau la Politie, insa nu ma apucasem de invatat si nici de proba fizica nu-mi ardea. In schimb, ma duceam la meditatii la Romana si mergeam la sala… asta il scotea din minti. “La Istorie cand inveti?”, “Unde alergi tu, ma, la sala? Cum faci tu viteza si rezistenta acolo? Unde sari tu in lungime?”, imi zicea. “N-ai incredere in mine! Stai linistit ca stiu ce am de facut”, m-a mancat in cur sa-i zic.

Normal ca n-am intrat la nici o Academie iar de scandalul ce-a urmat nici nu vreau sa-mi mai aduc aminte. Am vrut sa plec de acasa atunci, am vrut sa fac facultatea in alt oras, am si plecat cateva saptamani din Bucuresti, insa m-am intors cand am ramas fara bani. Tipic. Mi-a zis ca daca tot imi plateste facultatea, n-are de gand sa-mi mai dea si bani de camin, gazda, cheltuiala, ce’o fi, doar ca sa fiu eu student in alt oras. Peste cateva zile dadeam admiterea la Jurnalism. Am intrat mai intai la taxa, apoi la buget. Nu-l mai vazusem de mult atat de bucuros. Mi-am zis ca n-o sa-i mai dau prilejul sa-mi scoata ochii si c-o sa raman la buget toti anii de facultate. Asta am si facut. In anul 2 m-am si angajat… s-a bucurat si atunci. Desi el credea ca lucrurile merg din ce in ce mai bine, eu eram din ce in ce mai dezamagit. Credeam ca nu-i pasa.

Acum imi dau seama ca, desi are un rol din ce in ce mai neinsemnat in viata mea, inca nu sunt pregatit sa merg mai departe fara el. Nu sunt pregatit nici sa schimbam rolurile si sa fiu eu cel care’i poarta de grija. Inca sunt mult prea egoist, inca vreau lucruri “care mi se cuvin” de la el, inca ma gandesc ca el trebuie sa aiba grija de familie cat timp eu inca imi mai caut locul. El trebuie sa fie aici cand eu voi fi plecat din tara. El trebuie sa ma sustina chiar daca iau cele mai proaste decizii. El trebuie sa fie cel care sa ma ajute sa ma ridic atunci cand o sa dau cu curul de pamant.

Si-mi pare rau ca vad lucrurile astea acum, cand exista posibilitatea ca totul sa se schimbe. Cu ideea asta nu vreau sa ma obisnuiesc…

PS: anul trecut am uitat sa-i zic la multi ani.

Si acum ce facem?

E 1 decembrie, tancurile marsaluiesc prin centru, tvr-ul da imagini din arhiva, maruta are (inca) emisiune pe protv, afara e prea urat pentru a vrea sa ies undeva, alegerile astea penibile nu ma intereseaza… asa ca ce e de facut?

As avea chef sa scriu, insa nu ma framanta ceva anume atat de mult incat sa scriu un intreg post despre asta. Asa ca am stat si m-am gandit la ce as putea sa scriu si am ajuns la concluzia ca in ultimele saptamani mi-au placut si nu prea cateva lucruri/situatii/evenimente/persoane. In ordinea numerelor de pe tricou:

Incep cu ce nu mi-a placut:

- porcaria asta de 1 decembrie, cu parada minune pentru care a fost blocat traficul saptamana trecuta si cu programele speciale de la tv… nu stiu de ce, insa nu ma simt cu nimic mai mandru ca sunt roman ca de obicei; plus ca sarbatorile romanesti sunt printe cele mai penibile din lume: facem o ciulama, ne canta irina loghin, dam un film romanesc de prin anii ‘80 si gata. Romania, TE IUBIM!

- de ce ziua nationala e in decembrie? nici nu ninge, nici nu ploua, e si frig, depresiile sunt in toi. propun un schimb cu 1 iunie, de ziua copilului;

- oamenii care nu stiu sa aprecieze ceea ce poti face tu pentru ei, insa nici nu te lasa sa pleci si sa faci altceva pentru altii;

- aceiasi oameni de mai sus care in clipa in care un al treilea personaj intra in scena, te uita si ii ofera tertului tot ceea ce ti se cuvine tie;

- faptul ca, dupa ce ca are servicii scumpe, CFR-ul iti ofera la pachet: conditii dubioase si intarziere;

- atunci cand, desi te simti bine in compania unei persoane, iti dai seama la un moment dat ca n-aveti despre ce discuta;

- cand iti dai seama ca prima impresie a fost gresita;

- cand nu-mi dau seama exact de ceea ce simt pentru cineva;

- ca iar n-am fost acasa cand a venit Vanghelie sa dea telefoane;

Ce mi-a placut:

- Brasovul, cu multele locuri de vizitat si cladirile vechi, cu un “Lipscani” imbunatatit si aleile dubioase, cu strazile asfaltate si traficul lejer, cu oamenii de treaba si aerul curat;

- minorele prietenoase de pe coridorul acceleratului;

- muzica veche romaneasca si artisti ca: Aurelian Andreescu, Florin Bogardo, Stela Enache, Aura Urziceanu, Alexandru Jula, Margareta Paslaru, Mihaela Mihai s.a.m.d;

- zapada din Predeal;

- oamenii care vad dincolo de aparente, de un anumit limbaj, de o anumita masca;

- oamenii care tin la caterinca, cei care iti permit si ce n-ar trebui sa-ti permita;

- cei care dau cartile pe fata fara sa le fie frica de consecinte, cei care iti spun direct ceea ce nu le convine, cei care prefera sa nu se ascunda in spatele unor “conventii”;

Ar mai fi dar nu-mi mai aduc aminte acum…